Operatia de implant al inelelor intracorneene pentru keratoconus

Keratoconusul este o afectiune non-inflamatorie a corneei care se manifesta prin deformarea si subtierea progresiva a suprafetei acesteia. De regula, keratoconusul apare in adolescenta, intre 16 si 21 de ani, atunci cand se incheie procesul de crestere, insa nu este exclus sa se declanseze si mai tarziu in viata. Tratamentul keratoconusului trebuie început cât mai repede de la debutul bolii, de aceea este important ca boala să fie descoperită în primele stadii.

Principalul simptom il reprezinta scaderea acuitatii vizuale, un astigmatism dificil de corectat cu ochelari, care face ca vederea sa fie incetosata atat la distanta, cat si la aproape (la citit). Diagnosticul se stabileste in cadrul unui consult oftalmologic si prin efectuarea unui set complex de investigatii oftalmologice.

Atunci cand keratoconusul este intr-un stadiu progresiv, este recomandat sa se inceapa cat mai repede un tratament care stopeaza evolutia acestuia prin crosslinking. Pentru restabilirea acuitatii vizuale, avem la dispozitie implantarea de inele intracorneene, iar in cazurile mai grave transplantul de cornee.

Ce sunt si cand se recomanda implantarea inelelor intracorneene?

In anumite situatii in care acuitatea vizuala nu mai poate fi imbunatatita cu lentile de contact rigide si/sau acestea nu mai sunt bine tolerate, exista optiunea implantarii in interiorul corneei de segmente semicirculare, numite si inele intracorneene, cu forma si dimensiuni prestabilite prin intermediul unor masuratori amanuntite. Aceste dispozitive sunt alcatuite dintr-un material rigid, biocompatibil, numit PMMA, care este folosit de peste 50 de ani in fabricarea cristalinelor artificiale (cristaline ce sunt introduse in interiorul ochiului dupa operatia de cataracta).

Avantaje tratament keratoconus cu implant inele intracorneene

In urma consultului si investigatiilor de specialitate, medicul oftalmolog poate recomanda implantarea unui segment semicircular sau a doua segmente semicirculare in interiorul corneei, avand rolul:

de a aplatiza corneea, micsorand deformarea acesteia in zona conului;
de a uniformiza suprafata corneei, reducand distorsiunea imaginii si imbunatatind astfel acuitatea vizuala;
de a reduce dioptriile de astigmatism neregulat, care se intalnesc in keratoconus, imbunatatind astfel toleranta pentru lentile de contact;
de a incetini progresia bolii, mai ales atunci cand implantarea inelelor intracorneene este facuta simultan sau succesiv procedeului de crosslinking fotooxidativ cu riboflavina, cele doua metode putand intarzia nevoia de transplant de cornee.

Ce trebuie facut inaintea implantarii inelelor intracorneene?

Persoanele care poarta lentile de contact vor intrerupe purtarea lor cu minim 10-14 zile inainte de consult, investigatii si operatie. Preoperator, se vor face diverse masuratori: autorefractometrie, keratometrie, topograﬁe corneana, tomografie de tip Pentacam, pahimetrie, tomografie de cornee.

In ziua operatiei, pacientul poate manca o masa usoara, este recomandat sa bea lichide si sa vina la sala de operatie cu un insotitor. Va fi pregatit de personalul specializat al clinicii noastre pentru operatie. Este foarte important sa semnaleze personalului sanitar orice tip de alergie de care sufera (alimentara, medicamentoasa).

Cum decurge interventia pentru tratamentul keratoconusului?

Implantarea inelelor intracorneene reprezinta o interventie rapida si nedureroasa care se efectueaza sub anestezie locala cu picaturi, in conditii sterile, sub microscop operator. Folosind laserul cu femtosecunde VisuMax 800, care este cel mai performant si precis instrument utilizat in aceasta procedura la ora actuala, chirurgul creeaza un tunel in interiorul corneei si o incizie de cativa milimetri care va fi folosita la introducerea segmentelor semicirculare. Aceasta etapa dureaza cateva secunde, timp in care ochiul este fixat prin intermediul unui con cu sistem de vacuum care permite laserului sa creeze tunelul. Este important ca pe durata procedurii laser pacientul sa nu miste ochii sau capul, urmarind un spot luminos vizibil in aparat.

Apoi, cu ajutorul unor instrumente speciale, chirurgul va introduce unul sau doua segmente semicirculare in interiorul tunelului cornean, pozitionandu-le corect pentru a obtine efectul dorit. La finalul operatiei se administreaza picaturi cu antibiotic si pacientul va putea merge acasa avand un pansament de protectie pe ochiul operat. Pansamentul va fi indepartat la cateva ore dupa interventie, conform indicatiilor primite in sala de operatie, urmand sa isi administreze la domiciliu tratament cu picaturi si tablete timp de cateva saptamani.

Recomandari dupa operatie

este interzisa expunerea la praf, vant;
este interzis inotul in piscina, lac, mare, timp de 30 zile;
in primele 2 saptamani parul trebuie spalat ca la coafor pentru a nu intra apa in ochi;
este interzis machiajul timp 6 saptamani;
este interzis frecatul la ochi pentru 3-4 luni;
sunt interzise traumatismele locale, eforturile ﬁzice intense, mai ales in primele 6 saptamani.

In cazul in care confortul vizual permite, pacientul se poate uita la televizor, lucra la calculator si citi, chiar incepand din ziua interventiei.

Dupa operatie, in cazul in care scade vederea, ochiul se inroseste sau apare durere, pacientul trebuie sa ia urgent legatura cu medicul chirurg sau cu una dintre asistentele clinicii.

Complicatiile care pot surveni in timpul sau dupa operatia de implant al inelelor intracorneene pentru tratamentul keratoconusului sunt foarte rare si se rezolva cu tratament:

disconfort, senzatie de corp strain, vedere incetosata, sensibilitate la lumina – de regula de scurta durata postoperator si rapid reversibile sub tratament;
risc de infectie, mai ales daca tratamentul antibiotic indicat dupa operatie nu este admnistrat corect;
opacifiere de diferite grade a corneei (haze) in functie de raspunsul inflamator individual;
infiltrate sterile – formate din celule corneene degenerate ce declanseaza un raspuns inflamator local minim;
leziuni ale stratului cel mai profund al corneei (endoteliul) responsabil de regenerarea acesteia, cu producerea edemului cornean cronic – extrem de rar;
progresia keratoconusului – desi rata de succes inregistrata pana in prezent este de peste 96%, nu poate fi exclusa posibilitatea ca boala sa evolueze imediat dupa interventie sau ulterior, dupa o perioada de stabilizare;
pierderea transparentei corneene – extrem de rara – ducand la necesitatea transplantului de cornee;
complicatii aparute in timpul intrerventiei: chirurgul poate decide sa nu implanteze un anumit segment semicircular in cazul in care apar dificultati in crearea tunelului cornean;
imposibilitatea finalizarii tunelului intracornean prin pierderea efectului de vacuum prin care laserul creeaza acest tunel – poate aparea din cauza unor miscari bruste ale ochiului in timpul etapei laser a operatiei si poate duce la oprirea interventiei, aceasta putand sau nu sa fie reluata la o data ulterioara in functie parametrii individuali;
postoperator exista riscul ca segmentele semicirculare rigide sa se deplaseze de la locul lor, putand migra in interiorul sau in exteriorul ochiului. Acest lucru va necesita o noua interventie in care chirurgul va repozitiona sau va scoate segmentul/segmentele respective.

In majoritatea cazurilor, corneea isi revine la starea de dinainte de operatie dupa scoaterea inelelelor, dar in anumite cazuri, pot aparea modificari corneene, care in anumite situatii foarte rare pot fi ireversibile: cicatrici corneene, rupturi ale corneei, leziuni ale cristalinului cu aparitia cataractei, cresterea tensiunii intraoculare cu aparitia glaucomului. Riscul de aparitie a unor complicatii severe este mai mic de 0,2% dar poate necesita transplant de cornee.

ATENTIE!!! In cazul aparitiei complicatiilor, cooperarea pacientului in administrarea tratamentului si respectarea recomandarilor medicului sunt extrem de importante!

Implantarea de inele intracorneene pentru tratamentul keratoconusului nu este o interventie menita sa vindece această boală, ci sa imbunatateasca acuitatea vizuala cu corectie optica (ochelari sau lentile de contact) si, in anumite situatii, sa incetineasca progresia bolii. Desi pacientul poate inregistra o imbunatatire a acuitatii vizuale, de cele mai multe ori, aceasta se datoreaza modificarii dioptriilor cu care se obtine cea mai buna corectie, fara eliminarea completa a acestora. Dupa interventie, pacientul va continua sa poarte ochelari sau lentile de contact.

Keratoconusul este o afectiune care presupune o urmarire indelungata (de obicei, pe parcursul catorva ani) pana se confirma stabilizarea bolii, de aceea, pacientul trebuie sa respecte indicatiile medicului, sa se prezinte la controalele programate si sa efectueze investigatiile recomandate.

3.9/528 ratings