Operatia de Glaucom

1. 1. Ce este galucomul?
   2. Clasificarea glaucomului
   3. Cum se manifesta glaucomul?
   4. Investigatiile necesare pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei glaucomului
   5. Tratamentul trebuie individualizat in functie de stadiul bolii
   6. Tratamentul medicamentos
   7. Operatia de glaucom

1. Recomandari dupa operatia de glaucom

Ce este galucomul?

Glaucomul este o afectiune oculara cronica, de cele mai multe ori bilaterala asociata cu cresterea presiunii intraoculare peste nivelul suportat de nervul optic, care determina in timp deteriorarea acestuia. Daca presiunea intraoculara se mentine crescuta, se ajunge si la orbire. Exista o forma de glaucom cu tensiune normala, in acest caz afectiunea fiind mai dificil de diagnosticat si de tratat.

Glaucomul poate sa apara la orice varsta, chiar si la copil, dar este mai frecvent la persoanele cu varste peste 40 de ani. De asemenea, la persoanele care au mai avut in familie cazuri de glaucom riscul de aparitie al bolii este mai frecvent. Este o boala progresiva care dureaza toata viata, pentru care nu se cunoaste inca niciun tratament care sa o poata vindeca. Insa, cu un tratament corect, vederea poate fi pastrata pentru toata viata. In cazul in care tratamentul medicamentos nu da rezultate, este recomandata operatia de glaucom.

Clasificarea glaucomului:

• Glaucom congenital – este o afectiune rara (1/10.000 nasteri), bilaterala in 75% din cazuri, afectand mai frecvent sexul masculin. Se asociaza cu anomalii genetice. Trebuie monitorizat cu atentie pentru ca poate conduce frecvent la handicap vizual sever;
• Glaucom primitiv cu unghi deschis (GPUD) – 60% din cazuri. Se asociaza cu valori ale presiunii intraoculare (PIO) mai mari de 21 mm Hg, prezenta alterarilor specifice ale campului vizual si a unghiului deschis al camerei anterioare la gonioscopie in absenta altor cauze ale glaucomului;
• Glaucom primitiv cu unghi inchis (GPUI) – 20% din cazuri (conformatie anatomica = ochi mai mic, avand unghiul camerei anterioare sub 25 grade, frecvent pacienti cu hipermetropie). Evolutia si clinica glaucomului primitiv cu unghi deschis este mai dramatica comparativ cu cea a GPUD, existand 2 forme de inchidere a unghiului: atacul acut de glaucom si glaucomul malign;
• Glaucom secundar cu unghi deschis: de cauza oculara (exfoliativ, pigmentar, inflamator, posttraumatic, asociat cu tumori intraoculare, hemoragie oculara, indus cristalinian) sau iatrogen (determinat de tratamentul cortizonic, postlaser));
• Glaucomul secundar cu unghi inchis: cu bloc pupilar (determinat de cataracta intumescenta) sau fara bloc pupilar (glaucomul neovascular, postinflamator);

Cum se manifesta glaucomul?

Glaucomul este o boala “vicleana”, care de cele mai multe ori nu prezinta niciun semn bolnavului, astfel ca in momentul in care bolnavul constata sau constientizeaza o inrautatire a vederii, de cele mai multe ori este prea tarziu. Orice pierdere a vederii care s-a produs pana in momentul diagnosticului si al inceperii tratamentului este ireversibila.

Cauzele glaucomului nu se cunosc exact, insa printre factorii de risc putem mentiona: varsta (frecvent peste 45-50 ani), ereditatea, miopia, rasa neagra, raport c/d al papilei nervului optic crescut sau asimetric.

Cum glaucomul nu prezinta simptome, singurul mod de a descoperi aceasta afectiune din timp este de a efectua controale periodice si investigatii specifice la medicul oftalmolog. Datorita evolutiei tehnologice avem la dispozitie diverse echipamente si metode moderne de a diagnostica din vreme glaucomul.

Un astfel de exemplu este examenul de camp vizual care ne arata cum functioneaza nervul optic. Tomografia de nerv optic ne permite sa verificam cu ajutorul laserului starea fibrelor nervoase ale nervului optic. Astfel, putem diagnostica glaucomul inainte ca acesta sa aiba manifestari clinice si putem avea o predictibilitate asupra riscului de a face glaucom. In cazul in care glaucomul este deja diagnosticat, tomografia de nerv optic ne ajuta sa stim cat de afectat este nervul optic, daca tratamentul este eficient, mai simplu spus ne ajuta sa monitorizam corect evolutia bolii.

Investigatiile necesare pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei glaucomului

Din fericire, in zilele noastre exista metode eficiente de diagnosticare, la timp, a glaucomului, cu conditia ca fiecare persoana care are peste 40 de ani sa mearga la oftalmolog periodic si sa efectueze investigatii ca: masurarea presiunii intraoculare, examinarea fundului de ochi, examen al campului vizual, tomografie de nerv optic (evaluarea starii fibrelor nervoase ale nervului optic), pahimetrie, Pentacam, etc.

Pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei glaucomului sunt necesare urmatoarele investigatii:

• Masurarea tensiunii intraoculare (TIO) (preferabil prin aplanotonometrie Goldmann), valorile normale sunt intre 10-21 mmHg;
• Pentacam – cu ajutorul acestui aparat putem verifica daca anatomia ochiului favorizeaza aparitia glaucomului sau daca valoarea tensiunii oculare este potrivita ochiului respectiv;
• Gonioscopia – prin care se evalueaza unghiul camerei anterioare (deschis sau inchis) si prezenta modificarilor, deoarece tratamentul este diferit pentru cele doua forme de glaucom (cu unghi deschis sau cu unghi inchis);
• Examinarea fundului de ochi (FO) prin care se determina raportul c/d, aspectul vaselor de sange retiniene, prezenta hemoragiilor pe discul optic. Aceasta investigatie se realizeaza cu picaturi pentru dilatarea pupilei;
• Stereofografia fundului de ochi – pentru a monitoriza modificarile discului optic;
• Perimetria computerizata (camp vizual) – ne arata modificarile functionale ale nervului optic. Glaucomul debuteaza in zona periferica nazala (acea zona unde in vedere binoculara campurile vizuale ale celor 2 ochi se suprapun), iar pacientul initial nu le percepe. Ulterior, glaucomul avanseaza, iar in stadiile finale, ramane doar o insula de vedere temporara;
• Pahimetria corneana – prin care se masoara grosimea corneei. Corneea subtire este factor de risc pentru progresia galucomului;
• Explorari imagistice ale nervului optic: tomografia laser in coerenta optica (OCT) a nervului optic sau a retinei. Aceste investigatii permit detectarea modificarilor structurale de la nivelul fibrelor nervului optic, care le preced cu 3-5 ani pe cele functionale.

Este foarte important diagnosticul precoce si corect al glaucomului, precum si prevenirea progresiei bolii prin controale oftalmologice repetate. Tensiunea intraoculara si examenul fund de ochi trebuie realizate la toate controalele. In egala masura, sunt necesare 6 examinari in primii 2 ani de la diagnostic a campului vizual (CV), apoi la fiecare 6 luni. Tomografia in coerenta optica (OCT) si Pentacam se efectueaza in functie de recomandarea medicului. Este foarte important ca rezultatele investigatiilor (CV, OCT) sa fie vazute de un medic oftalmolog, ele trebuie interpretate in context clinic si nu inlocuiesc, sub nicio forma, consultul oftalmologic.

Tratamentul glaucomului

Scopul tratamentului antiglaucomatos este conservarea functiei vizuale si a calitatii vietii pacientului. Tratamentul trebuie individualizat in functie de stadiul bolii, severitatea afectarii functionale precum si functie de varsta pacientului la momentul diagnosticului. Tratamentul trebuie permanent evaluat in functie de rata de progresie a bolii.

Cel mai important factor de risc in glaucom este considerat a fi tensiunea intraoculara crescuta, drept urmare scopul tratamentului este scaderea valorii acesteia prin atingerea „presiunii intraoculare tinta” (acea valoare a PIO la care boala glaucomatoasa nu mai avanseaza sau modificarile sunt minime), dar trebuie sa avem in vedere si imbunatatirea microcirculatiei la nivelul nervului optic si neuroprotectia lui.

Alegerea celui mai adecvat tratament pentru fiecare pacient depinde de tipul de glaucom sau de stadiul de evolutie al bolii:

• Medicamentos local (picaturi) – la glaucom primitiv cu unghi deschis si la glaucom secundar cu unghi deschis. Picaturile se vor administra zilnic, la ora fixa, in functie de indicatia medicului (la interval de 8 ore, 12 ore sau 24 ore) toata viata;
• Medicamentos general – la atacul acut de glaucom si pre sau postoperatoriu. Se vor administra comprimate sau perfuzii venoase cu scopul de a scadea tensiunea intraoculara;
• Laser
  • la glaucom primitiv cu unghi inchis (iridotomie, iridoplastie). Trebuie practicata iridotomia si la ochiul congener celui care a facut atac de glaucom pentru a preveni la acest ochi un posibil atac de glaucom
  • la glaucom primitiv cu unghi deschis (trabeculoplastie, iridoplastie);
  • in toate formele de glaucom insuficient controlate prin tratament medicamentos si/sau chirurgical se poate practica SUBCICLOFOTOCOAGULARE LASER, o procedura de ultima generatie disponibila in clinica AMA Optimex. Aceasta procedura ne permite printr-o interventie de scurta durata si cu riscuri minime reducerea tensiunii oculare la pacientii cu glaucom. Interventia se realizeaza sub anestezie locala, nu este dureroasa si nu necesita incizie (taierea ochiului).
• Chirurgical
  • in glaucomul congenital (prima intentie),
  • in atacul acut de glaucom (nu raspunde la tratament laser si medicamentos),
  • in glaucom primitiv cu unghi deschis (decompensat medicamentos, precum si la pacientii necomplianti la tratament sau la cei cu valori aproape normale ale PI , dar la care glaucomul continua sa avanseze).

Tratamentul medicamentos

Este important de stiut ca majoritatea medicamentelor sunt eficiente in reducerea presiunii intraoculare. Cele mai multe medicamente de acest tip se prezinta sub forma de picaturi pentru ochi. Acestea sunt usor de administrat, o data sau de mai multe ori pe zi. Daca aceste coliruri nu controleaza suficient evolutia bolii, se recurge la tratamentul laser si apoi chirurgical.

Trebuie inteles faptul ca pentru a avea un rezultat bun in pastrarea unei vederi cat mai bune, trebuie sa existe o seriozitate crescuta din partea pacientului. Pacientul trebuie sa respecte cu strictete tratamentul prescris si sa mearga cu regularitate la control la medicul oftalmolog. Controalele se vor efectua la diverse perioade de timp, functie de caz pentru a se masura presiunea intraoculara si a face un examen al fundului de ochi, iar o data la 6 luni sa face un examen al campului vizual.

Trebuie retinut faptul ca glaucomul se poate agrava fara ca pacientul sa-si dea seama, de aceea este foarte importanta administrarea zilnica a tratamentului. Pacientul glaucomatos trebuie luat in evidenta si de catre medicul de familie. Acesta trebuie sa stie cand sa trimita un pacient de urgenta la oftalmolog, avand in vedere ca, de exemplu, in atacul de glaucom, pe langa simptomele oculare (vedere incetosata ce poate scadea rapid, halouri colorate in jurul surselor de lumina, dureri oculare si perioculare) apar si simptome generale ce pot domina tabloul (greturi, varsaturi, adinamie, bradicardie, extremitati reci), facand astfel mai greu diagnosticul diferential.

Tratamentul antiglaucomatos este scump, dar inscrierea la medicul de familie asigura pacientului accesul la medicamente compensate, majoritatea medicamentelor antiglaucomatoase sunt gratuite.

Operatia de glaucom

In cazul in care tratamenul medicamentos sau laser nu da rezultate cu privire la scaderea presiunii intraoculare este nevoie de operatie. Dupa operatia de glaucom se asteapta scaderea presiunii intraoculare, exista totusi posibilitatea sa fie nevoie si dupa operatie de tratament medicamentos.

COMPLICATII SI RECOMANDARI

Vezi analize necesare

COMPLICATII (DIN FERICIRE FOARTE RARE):

• inflamatii
• infectii
• endoftalmita
• ochi rosu
• cataracta
• decolare de coroida
• durere oculara
• hipotonie oculara (ochi moale)
• hemoragie intraoculara sau conjunctivala
• ineficienta trabeculectomie (nu scade tensiunea intraoculara)

RECOMANDARI DUPA OPERATIA DE GLAUCOM

• este interzisa expunerea la praf, vant
• este interzis inotul (piscina, lac, mare) timp de 6-8 saptamani.
• in primele 2 saptamani dupa operatie se recomanda ajutor la spalatul pe cap pentru a nu intra apa in ochi.
• este interzis machiatul ochilor 6 saptamani
• este interzis frecatul la ochi (trebuie evitat pentru 3-4 luni)
• sunt interzise traumatismele locale, eforturile fizice intense, mai ales in primele 6-8 saptamani

Controalele de a doua zi si o saptamana dupa operatia de glaucom sunt gratuite. La 6 saptamani se plateste consult. Controale postoperatorii obligatorii sunt: prima zi dupa operatie, la 6 saptamani si apoi de 2 ori pe an. Functie de caz aceste date suporta modificare. Despre complicatii, riscuri, rezultate, pacientul este informat cu ocazia consultului preoperator. Pentru orice nelamurire sau informatie contactati pe una dintre asistentele noastre.

Concluzie: glaucomul este o boala “insidioasa”, fara manifestari zgomotoase, cu o incidenta din ce in ce mai crescuta, care netratata corect duce la orbire permanenta si ireversibila. Vizitele periodice la medicul oftalmolog, investigatiile complete si corecte, tratamentul corect administrat in functie de caz, efectuat cu seriozitate de catre pacient pot preveni efectele nedorite ale acestei boli.