Ochi tulburi si vedere dubla: ar putea fi astigmatismul cauza?

Vederea dubla si senzatia de ochi tulburi pot indica mai mult decat oboseala oculara sau un simplu viciu de refractie. Desi astigmatismul este adesea suspectat, aceste simptome pot ascunde afectiuni oftalmologice sau neurologice mai complexe. In acest articol, discutam daca exista o legatura intre astigmatism si diplopie, dar si care pot fi cauzele reale ale acestor simptome si cand este necesar un consult oftalmologic sau neurologic. 

Ce inseamna vedere dubla si ce este diplopia?

Diplopia: definitie si tipuri

Vederea dubla si diplopia sunt acelasi lucru. Ambii sunt termeni folositi pentru a descrie un simptom caracterizat prin perceptia a doua imagini ale aceluiasi obiect. Acest fenomen poate fi temporar sau persistent si, desi poate parea doar un inconvenient minor, poate fi semnul unor afectiuni grave.

Exista doua tipuri principale de diplopie:

• diplopia monoculara – vederea dubla apare cand un singur ochi este deschis; vederea dubla monoculara este mai frecventa si, de obicei, considerata a fi mai putin severa decat vederea dubla binoculara. Diplopia monoculara este cel mai frecvent de cauza oftalmologica;
• diplopia binoculara – implica vederea dubla atunci cand ambii ochi sunt deschisi, dar dispare atunci cand se inchide sau se acopera unul dintre ochi; vederea dubla binoculara este considerata mai grava.

Diplopia sau vederea dubla mai poate fi clasificata ca:

• diplopie orizontala – cand imaginile sunt asezate una langa alta;
• diplopie verticala – cand imaginile sunt asezate una sub alta;
• diplopie oblica – combina vederea dubla verticala cu vederea dubla orizontala.

Ochi tulburi si vedere neclara: cand apare acest simptom?

Vederea clara si focalizata este rezultatul unui proces complex in care fiecare ochi isi creeaza propria imagine a lumii inconjuratoare. Aceste imagini, asemanatoare ca structura, dar usor diferite, sunt apoi transmise la creier, care le combina intr-o singura reprezentare tridimensionala. Astfel, ochii trebuie sa lucreze impreuna pentru a crea o perceptie stereoscopica (a profunzimii si a spatiului). Orice anomalie in acest proces, fie ca vorbim de leziuni ale nervilor sau ale musculaturii oculare, poate duce la diplopie sau vedere dubla.

Diplopia este adesea rezultatul unor boli care slabesc musculatura oculara sau afecteaza nervii care controleaza miscarile oculare. Astfel, daca unul sau mai multi dintre acesti muschi nu functioneaza corect, ochii nu mai pot lucra impreuna pentru a produce o imagine unica si clara. De asemenea, deformarile sau leziunile corneei sau cristalinului pot provoca vedere dubla.

Este astigmatismul o cauza posibila pentru vedere dubla?

Ce este astigmatismul si cum afecteaza vederea?

Astigmatismul este un viciu de refractie cauzat de o forma neregulata a corneei sau cristalinului, care impiedica focalizarea clara a luminii pe retina. Simptomele frecvente includ vedere neclara la toate distantele, oboseala oculara, dureri de cap si dificultati la citit sau condus pe timp de noapte. Poate aparea izolat sau asociat cu miopie/hipermetropie. 

Poate astigmatismul cauza diplopie?

Astigmatismul este asociat, de regula, cu diplopia monoculara. Spre deosebire de diplopia binoculara (unde se vad doua imagini distincte ale unui obiect, care dispar la inchiderea unui ochi), astigmatismul produce mai degraba o imagine incetosata, o imagine „fantoma” sau o umbra peste imaginea principala, nu o dublura clara. Aceasta distorsionare a imaginii, desi poate fi perceputa ca vedere dubla, este de fapt o neclaritate si o suprapunere de imagini cauzata de modul in care lumina este refractata incorect.

Alte cauze frecvente pentru vedere dubla

Pe langa astigmatism, exista o multitudine de afectiuni care pot cauza vedere dubla. Acestea pot varia de la probleme neurologice pana la afectiuni oculare si sistemice.

Alte afectiuni oculare sau sistemice asociate cu diplopie

Pe langa astigmatism si afectiuni neurologice precum cele mentionate mai sus, diplopia poate fi cauzata de o gama variata de alte afectiuni. Exemple in acest sens sunt:

• cataracta (poate provoca vedere dubla la distanta);
• cristalin subluxat;
• post anestezie para/retrobulbara; 
• sindromul de ochi uscat;
• migrenele;
• keratoconusul;
• cicatrice corneana.

Vederea dubla si strabismul sunt, de asemenea, frecvent asociate.

Diplopia poate afecta pe oricine, indiferent de varsta, dar este cel mai frecvent intalnita la persoanele cu varsta peste 60 de ani. Exista, de asemenea, anumite afectiuni care pot creste riscul de vedere dubla:

• vertijul;
• diabetul si retinopatia asociata diabetului;
• deficitul de vitamina B1;
• afectiuni tiroidiene (oftalmopatia Graves).

Cauze de aparitie a diplopiei binoculare 

• neurologice (accident vascular cerebral, tumora craniana, scleroza multipla sau traumatism cranian);
• metabolice (diabet zaharat, dislipidemii);
• endocrinologice (boala Graves tiroidiana, miastenia Gravis);
• oftalmologice (strabism decompensat).

Diplopie binoculara: cauze posibile si legatura cu neurologia

Aceasta forma de diplopie este deosebit de importanta din punct de vedere neurologic, deoarece implica frecvent afectarea musculaturii extraoculare sau a nervilor cranieni care o controleaza (nervii III, IV si VI). Cand acesti nervi nu functioneaza corespunzator, globii oculari nu se aliniaza corect, rezultand imagini diferite transmise catre creier.

Diagnosticul necesita o evaluare completa, neurologica si oftalmologica amanuntita pentru a identifica etiologia si a initia tratamentul adecvat. Se recomanda efectuarea de investigatii suplimentare: CT sau/ si RMN cerebral, analize de sange: dozarea glicemiei, profilul lipidic (colesterol, trigliceride), dozare hemoglobina glicozilata, precum si consult cardiologic.

Tulburari de vedere si ameteli: semnal de alarma neurologic?

Aparitia brusca a vederii duble, asociate cu ameteli, dezechilibru sau confuzie poate indica un accident vascular cerebral sau o tumora cerebrala. Alte afectiuni neurologice, cum ar fi scleroza multipla, pot produce diplopie intermitenta sau persistenta. Astfel de situatii necesita evaluare de urgenta, investigatii imagistice (RMN, CT) si consult neurologic.

Vedere dubla cauzata de afectiuni neurologice

Vederea dubla poate semnala diverse afectiuni neurologice care afecteaza sistemul vizual si creierul. 

Diplopia de origine neurologica poate avea, de exemplu, drept cauza:

• paralizia nervilor cranieni – cel mai frecvent, diplopia neurologica este cauzata de afectarea nervilor cranieni III (oculomotor), IV (trohlear) sau VI (abducens), care controleaza miscarile ochilor; poate fi rezultatul unor leziuni microvasculare (legate de diabet sau hipertensiune, mai ales la varstnici), dar si al anevrismelor, tumorilor sau inflamatiilor; 
• miastenia gravis – o tulburare neuromusculara autoimuna ce afecteaza comunicarea dintre nervi si muschii oculari; vederea dubla fluctuanta, care se agraveaza odata cu oboseala, este un simptom frecvent in cazul miasteniei gravis;
• accidentul vascular cerebral – ambele tipuri de AVC (ischemic si hemoragic) pot afecta trunchiul cerebral sau zonele care controleaza miscarile oculare, ducand la diplopie persistenta; de asemenea, atacurile ischemice tranzitorii pot determina o vedere dubla temporara ce se rezolva in decurs de 24 de ore, dar care serveste ca semnal de alarma;
• tumorile cerebrale – pot comprima progresiv structurile nervoase responsabile de coordonarea miscarilor oculare, ducand la diplopie care, initial intermitenta, poate deveni constanta;
• traumatismele cerebrale – chiar si traumatismele minore la cap pot afecta retelele neuronale sau nervii cranieni, cauzand diplopie care se poate ameliora lent sau poate deveni permanenta;
• scleroza multipla – o afectiune autoimuna ce provoaca demielinizare (deteriorarea) invelisului protector al fibrelor nervoase din sistemul nervos central; cum adesea afecteaza zonele responsabile de controlul miscarilor oculare si procesarea vizuala, diplopia este un simptom frecvent intalnit.

Tratament pentru diplopie si alte tulburari de vedere

Tratament diplopie: in functie de cauza, nu de simptom

Tratamentul pentru diplopie si alte tulburari de vedere este intotdeauna personalizat, adaptat fiecarei persoane in parte, in functie de cauza specifica identificata. Nu exista o abordare universala in aceasta situatie, diferitele optiuni terapeutice fiind alese in functie de particularitatile fiecarui caz.

Tratamentul diplopiei monoculare este intotdeauna cel al cauzei care a determinat aparitia diplopiei (operatie de cataracta, prescrierea de ochelari sau lentile de contact pentru corectia astigmatismului).

Optiunile includ:

• corectia optica pentru astigmatism;
• tratament medicamentos;
• operatie de cataracta;
• prescrierea unor ochelari cu lentile prismatice;
• pansament ocular pe ochiul afectat pentru a-si putea desfasura activitatile cotidiene;
• daca dupa 6 luni nu se amelioreaza, se pot efectua operatii pentru corectia strabismului. 

Cand este nevoie de investigatii suplimentare?

In situatia in care diplopia apare brusc, insotita de alte simptome neurologice sau sistemice, este esential sa se efectueze o serie de investigatii pentru a determina cauza exacta a simptomelor. Primul pas pe care un pacient trebuie sa il faca este consultul oftalmologic complet. Acesta implica o serie de teste care evalueaza vederea, miscarea globilor oculari, examinarea fundului de ochi si a campului vizual.

Dupa efectuarea consultului oftalmologic, se recomanda un examen neurologic complet. De asemenea, pot fi necesare investigatii imagistice, cum ar fi RMN cerebral sau CT cerebral, pentru a exclude posibilitatea unei afectiuni cerebrale care ar putea provoca diplopie. Testele de sange pot fi, de asemenea, utile pentru a detecta orice dezechilibre sau afectiuni sistemice care ar putea fi legate de vedere dubla.

Cand ar trebui sa mergi la medic pentru vedere dubla sau ochi tulburi?

Este esential sa solicitati imediat asistenta medicala daca experimentati vedere dubla brusca si severa, mai ales daca este insotita de alte simptome:

• dureri de cap intense;
• slabiciune pe o parte a corpului;
• amorteala sau furnicaturi;
• dificultati de vorbire sau de inghitire;
• ameteli severe sau pierderea echilibrului;
• caderea pleoapelor (ptoza).

Pacientii cu factori de risc vasculari (hipertensiune, diabet, colesterol ridicat) care dezvolta diplopie brusca ar trebui sa se adreseze cat mai curand medicului.

Cum te poate ajuta Ama Optimex in diagnosticarea tulburarilor de vedere?

La Ama Optimex, oferim servicii de diagnosticare si tratament pentru o varietate de tulburari de vedere, inclusiv vederea dubla si ochii tulburi. Echipa noastra de medici specializati utilizeaza tehnologie moderna pentru a identifica rapid si precis problemele oculare, precum si pentru a oferi solutii eficiente pentru o gama larga de afectiuni oftalmologice.

Investigatii de precizie pentru diplopie si afectiuni asociate

La Ama Optimex, puteti beneficia de investigatii de precizie pentru a diagnostica diplopia si afectiunile asociate. Utilizand tehnologie moderna (cum ar fi tomografia in coerenta optica, campul vizual, topografia corneana si masuratori exacte ale refractiei), medicii cu experienta pot evalua detaliat structurile oculare si functia vizuala.

Aceste investigatii sunt importante pentru a se putea stabili cauza exacta a vederii duble, fie ca este de natura oculara, fie ca necesita o trimitere catre un medic neurolog.

Diagnostic diferential complet pentru vedere dubla si ochi tulburi

Un diagnostic diferential complet este esential pentru a distinge intre diplopia monoculara si cea binoculara si pentru a identifica afectiunile subiacente. Avantajul unui diagnostic corect, realizat de specialisti cu experienta, este ca se poate actiona la timp pentru a gestiona afectiunea corespunzatoare. 

Un diagnostic precis ghideaza planul de tratament, fie ca implica ochelari, lentile de contact, medicamente, exercitii vizuale sau, in cazurile mai grave, interventii chirurgicale.

Vederea dubla si ochii tulburi nu trebuie ignorati

Vederea dubla si ochii tulburi sunt simptome care nu trebuie ignorate. Desi astigmatismul poate contribui la o forma de vedere neclara sau „dubla” monoculara, diplopia binoculara, in special cea cu debut brusc, poate semnala conditii medicale grave. Un control complet oftalmologic si, daca este necesar, neurologic, poate oferi raspunsuri clare si poate asigura un tratament eficient.   

Surse: 

1. „Basic Approach to Diplopia”, EyeWiki, 26 Mar. 2025, eyewiki.org/Basic_Approach_to_Diplopia. Accesat la 7 iulie 2025.
2. Brady, Christopher J. „Diplopia”, MSD Manual Professional Edition, MSD Manuals, Dec. 2023, www.msdmanuals.com/professional/eye-disorders/symptoms-of-ophthalmic-disorders/diplopia. Accesat la 7 iulie 2025.
3. „Double Vision (Diplopia): What It Is, Causes & Treatment”, Cleveland Clinic, 21 Dec. 2021, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22203-diplopia-double-vision. Accesat la 7 iulie 2025.
4. Jain, Saurabh. „Diplopia: Diagnosis and Management”, Clinical Medicine, vol. 22, no. 2, 1 Mar. 2022, pp. 104–106, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8966821/, https://doi.org/10.7861/clinmed.2022-0045. Accesat la 7 iulie 2025.
5. Najem, Kinda, et al. „Diplopia”, StatPearls Publishing, 29 Feb. 2024, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441905/. Accesat la 7 iulie 2025.