SUNA ACUM!

Articole Medicale

Nu imi plac ochelarii, dar…

Deseori aude aceasta afirmatie un medic oftalmolog, dar el trebuie sa raspunda in mod profesional la aceasta! Cateva exemple care ne pot pune pe ganduri!
Un pacient de peste 40 ani constata ca nu mai poate citi de aproape la fel de bine ca inainte. Nu isi crede ochilor, are impresia ca e bolnav! Nu e bolnav, este normal, dar a aparut prezbitia, o imbatranire a ochiului. Din pacate, nu exista alta optiune rezonabila decat ochelarii. Exista si aici alternative: lentile de contact multifocale sau operatie, dar putini le accepta. Evident, trebuie incercate, dar nu trebuie sa uitam ca orice atinge ochiul – lentile de contact sau bisturiu – este mai periculos decat ochelarii.

Un pacient constata ca nu mai vede bine nici la distanta si nici la apropiere. Merge la oftalmolog, i se spune ca ochii lui nu sunt bolnavi, dar ca are nevoie de ochelari de distanta, dar si de aproape. Trebuie sa inteleaga ca ochii sunt sanatosi, dar ca are nevoie de ochelari.

Este o problema? Poate fi pentru ca este o decizie grea sau neplacuta pentru oricine poate pentru ca un ochelar iti poate afecta imaginea, te poate face “batran”, cu toate consecintele, mai ales in cazul persoanelor cu imagine publica. Din fericire, in aceste cazuri, laserul excimer poate indeplini, macar partial dorinta de a nu purta ochelari. Pacientii pot beneficia, in anumite limite de dioptrii, de o operatie de reducere a acestora prin tehnica Lasek, cu un mare grad de siguranta, obtinandu-se posibilitatea de a nu mai avea nevoie de ochelari de distanta si, simultan, reducerea dioptriilor la aproape. Exista, bineinteles si tehnici care asigura independenta de ochelari, spre exemplu Prelex, care printr-o operatie similara celei de cataracta, poate face ca pacientul sa nu mai aiba nevoie, practic, pentru tot restul vietii de ochelari. Este intelept sau nu e de evaluat, dar exista si pacienti din aceasta categorie.

Rareori, un oftalmolog, intr-o cariera vede un pacient care are un singur ochi bun si se loveste in el! Sau celalalt ochi lipseste, pur si simplu, respectiv are proteza! Dar, se intampla! Un pacient cu o astfel de situatie este bine sa aiba ochelari permanenti, in special cand este in activitate, in mediu potential periculos, in special in afara din casa. Ochelarul este cu sau fara dioptrii, important este ca lentila sa nu fie una din material obisnuit, ci din policarbonat. Acest material arata la fel ca oricare altul, dar are o calitate: nu se sparge la socuri, adica daca o piatra loveste lentila, ea nu se sparge si nu sunt cioburi care sa raneasca ochiul.

Un copil cu tendinta la strabism are indicatie de ochelari, pentru multi ani,chiar din primii ani de viata. Nepurtarea acestora face ca sansele de vindecare sa scada. Familia nu-si doreste un copil cu ochelari, dar trebuie sa inteleaga necesitatea acestora.

Un copil de rom, cu nevoie de ochelari, nu ii poarta, desi au fost prescrisi, pentru ca obiceiurile etniei spun ca a purta ochelari “nu da bine” si daca nu da bine, iti pune o nota proasta in fata comunitatii. Un astfel de copil poate avea o dezvoltare intelectuala precara pentru ca nu vede la tabla si nu-si poate face temele. Este posibila aplicarea lentilelor de contact, dar acestea, pentru a fi purtate, implica o anumita maturitate a purtatorului, altfel existand riscuri asupra ochiului. O au o fetita sau un baietel de 10-11 ani? Nu cred!

Ochelarii nu plac tuturor, dar fac parte din ce in ce mai mult din viata noastra. Nu trebuie sa uitam ca, dimpotriva, pot da o nota aparte chipului celui care-l poarta. E de gandit!

Nu imi plac ochelarii, dar…
5 (100%) 1 vote

Conf. Dr. Mircea FILIP

Medic Primar, Specialist Oftalmolog,Doctor in Stiinte Medicale,Presedintele Societatii Romane de Oftalmologie