Articole

Episclerita

Episclerita este o afectiune oculara inflamatorie, neinfectioasa a episclerei (un tesut conjunctiv situat intre conjunctiva si sclera). Este o boala relativ usoara, autolimitanta, dar din pacate cu risc mare de recidiva. Afecteaza mai frecvent pacientii de sex feminin, de varsta adulta.
Episclerita poate fi idiopatica sau poate fi declansata si intretinuta de boli sistemice, cum ar fi: colagenoze (poliartrita reumatoida, spondilita ankilopoetica, lupus, periarterita nodoasa, sindromul Reiter), boli infectioase (herpes virus, fungi, sífilis, TBC), teren atopic sau se poate asocia cu insuficienta corticosuprarenala, sindroame paraneoplazice, sau leucemia cu celule T. De obicei, recidivele apar la acelasi ochi, factorii declansatori ai puseului de episclerita putand fi stressul si tulburarile hormonale.
Simptomatologie: pacientul acuza o inrosire a ochiului, dar de obicei aceasta inrosire este sectoriala, rar putand fi si difuza. Uneori este prezenta si durerea oculara, frecvent sub forma de jena, disconfort, senzatie de corp strain si este absenta secretia conjunctivala. In timpul episoadelor de episclerita acuitatea vizuala nu este afectata.
Exista 2 forme de episclerita: difuza si nodulara.
Episclerita simpla, difuza este cea mai frecventa forma de episclerita primara. Boala poate afecta chiar si toate cadranele (este rosu tot ochiul), dar cel mai adesea ochiul este rosu doar intr-un sector.
Episclerita nodulara se caracterizeaza prin prezenta unor episoade mai dureroase si cu durata mai lunga. La examenul biomicroscopic se constata prezenta unui nodul episcleral, rosu, mobil, situat intre limb si insertia muschilor drepti oculari. In cursul evolutiei exista riscul aparitiei unor complicatii: uveita antrerioara si sclerita.
Tratamentul trebuie individuzalizat in functie de forma de episclerita. Unele forme, cele usoare se pot vindeca si spontan, dupa 10-21 zile. In formele cu episoade prelungite, recidivate, sau in formele usoare pentru grabirea vindecarii trebuie administrat tratament local (antiinflamatoare nesteroidiene), iar la cei ce nu raspund la acest tratament se asociaza la tratamentul local si antiinflamtorii steroidiene precum si tratament general cu antiinflamatoare nesteroidiene. Vindecarea se realizeaza fara cicatrizare.

Consultul oftalmologic al pacientului cu keratoconus/suspiciune de keratoconus va cuprinde: refractometrie, keratometrie, examen biomicroscopic al corneei, topografie corneana si pahimetrie corneana.
Topografia corneana consta in realizarea unei harti computerizate realizata prin scanarea suprafetelor corneei (anterioara si posterioara). Deformarea corneei apare sub forma unor coduri de culoare, ca o harta geografica. Metoda este foarte precisa, diagnosticand si formele incipiente de keratoconus.
Pahimetria corneana masoara grosimea corneei (valoare normala 550 microni), iar in keratoconus se produce o subtiere progresiva a corneei, ca urmare a unei anomalii a colagenului.
Tratamentul variaza functie de stadiul evolutiv. Nu exista un tratament medical (picaturi sau pastile) care sa vindece keratoconusul.
In stadiul incipient corectarea astigmatismului se face cu ochelari sau lentile de contact moi, iar ulterior pe masura ce afectiunea evolueaza cu lentile de contact rigide, gaz-permeabile.
Tratamentul chirurgical cuprinde:

  • crosslinking cornean cu riboflavina determina crearea de noi legaturi intre fibrele de colagen, crescand rezistenta mecanica a corneei. Efectuarea acestui tratament este limitat de o grosime corneana peste 400 microni, de aceea este importanta depistarea precoce a cazurilor de keratoconus, in vederea mentinerii unei acuitati vizuale bune pe termen lung;
  • implantarea unor inele de plastic in cornee- se aplica in stadiul 3 al bolii, se introduc prin niste canale in cornee carea au rolul de a tensiona si regulariza suprafata corneei, metoda este reversibila;
  • transplantul perforant de cornee, sau mai recent transplant lamelar (tehnica DALK) cu rezultate bune pe termen lung. Pacientul trebuie urmarit periodic in special in primal an dupa interventia chirurgicala, datorita riscului de rejet al grefei. Rata de succes a operatiei este de 80%, riscul de keratoconus pe grefon fiind minim.

DR. CARMEN DRAGNE
MEDIC SPECIALIST OFTALMOLOG